Chalazion

Chalazion

Mi-a apărut o umflătură la pleoapă…Nu mai trece…Ce să mă fac? Ar trebui să mă îngrijorez ?

Acestea sunt întrebările pe care ni le adresează de cele mai multe ori pacienţii care ne contactează în spaţiul virtual.

Umflătura nedureroasă localizată la nivelul pleoapei superioare sau inferioare sau în unele cazuri chiar la ambele, de mărimea unui bob de orez sau chiar de mazăre, poartă numele de chalazion (şalazion).

Des întâlnită în practica oftalmologică, această umflătură este de fapt o inflamaţie cronică a glandelor sebacee Meibomius apărută în urma obstrucţiei canaliculelor excretorii glandulare. Mai exact, glanda produce o secreţie care nu se mai poate elimina, secreţie care este recunoscută de către organismul nostru ca fiind ceva străin.

Chalazionul poate fi extern, caz în care este mai evident spre partea cutanată a pleoapei sau intern când este localizat profund, spre partea conjunctivală a pleoapei. De cele mai multe ori, remarcăm mult mai repede dacă este localizat extern, trecând cu vederea poziţionarea internă.

Principala întrebare este: de ce mi-a aparut tocmai mie? Ce să fac ? Nu vreau să mă operez!

Apare dacă avem istoric de blefarită, adică o inflamaţie a pleoapelor, acnee rozacee sau dermatită seboreică. Este des întâlnită la copii pentru că igiena de cele mai multe ori este deficitară. Mânuţele plimbate prin nisip, pământ sau după drăgălit animăluţele ajung de cele mai multe ori la ochişori. De cele mai multe ori este incriminat Stafilococul auriu. Câteodată chalazionul poate indica nevoia ochelarilor. Copilaşii au tendinţa de a se freca la ochi dacă acesţia sunt obosiţi. Pentru a exclude toate acestea se recomandă un consult oftalmologic complet după liniştirea procesului inflamator.

Ce avem de făcut ?

  • În primul rând să observăm la timp apariţia umflăturii. Cu cât se iniţiază tratamentul
    mai repede cu atât scurtăm evoluţia bolii şi rezultatele sunt cele dorite.
  • Evităm machiajul
  • Sistăm utilizarea lentilelor de contact dacă suntem purtători
  • Menţinem o igienă riguroasă. Se recomandă utilizarea şerveţelelor de uz ocular cu rol
    antibacterian şi antialergic
  • Putem aplica comprese calde de 4-5 ori pe zi pentru 10-15 minute sau ochelarii
    speciali concepuţi pentru disfuncţii glandulare. Rolul principal este de a reduce vâscozitatea secreţiilor.
  • Aplicăm tratamentul recomandat de către medicul oftalmolog. De cele mai multe ori
    primim un colir şi un unguent cu care vom masa zona afectată. Ambele medicamente vor conţine antibiotic şi un antiinflamator de tip corticosteroid.

De ce nu dispare ? Am tot pus tratament…m-am săturat!

Trebuie să avem răbdare. Sunt multe cazuri în care inflamaţia persistă luni de zile.
Ultima variantă terapeutică constă în injecţii locale cu corticosteroizi şi cura chirurgicală a chalazionului. Tratarea invazivă a chalazionului nu ne scuteşte de apariţia unuia nou.

O să am probleme cu vederea ? Sper că nu o să orbesc!

Nu se pune problema de a pierde vederea. De cele mai multe ori aspectul inestetic este cel care ne determină să ne prezentăm la medic.
În unele cazuri, asociate cu chalazioane de dimensiuni mari, putem observa tulburări ale vederii cauzate de fomaţiunea care proemină în câmpul vizual.

As.Univ.Dr.Mocanu Valeria.
Medic oftalmolog cu experienţă în oftalmopediatrie.

Referinţe :

P. Cernea. Tratat de oftalmologie, Ed. Medicala 2002
Basic and Clinical Science Course, Ed. American Academy of Ophtalmology, 2018-2019

Ambliopia

Ambliopia

Numele de ambliopie (“ochi leneș”) este definită ca fiind deficienţa acuităţii vizuale, care persistă după corecţia erorii de refracţie şi înlăturarea oricăror obstacole patologice din calea vederii. Aceasta este o situaţie de origine necunoscută, în care vederea unui ochi este oprită de către creier. De obicei doar un singur ochi este afectat de ambliopie, dar este posibil ca ambii ochi sa fie “leneși”. Această condiție este numită ambliopie bilaterală.

Ochiul defocalizat, situația în care unul dintre ochi suferă de miopie sau hipermetropie, imaginile apar în ceaţă la toate distanţele (mai mult de 4 dioptrii), este foarte posibil să se instaleze şi ambliopia. Un alt factor care ar putea influența apariția ambliopiei ar fi diferența mare de dioptrii dintre cei 2 ochi. Adulţii cu un ochi suferind de miopie pot dezvolta ambliopie, dacă nu se fac exerciţii pentru ochi, chiar dacă poartă lentile corectoare.

Tratamentul medical folosit în prezent este acoperirea ochiului bun, lucru la care, în timp, s-a adăugat stimularea activă a ochiului. Strategiile folosite includ acoperirea totală, cu ajutorul unor plasturi adezivi aplicați pe piele, pentru eliminarea completă a luminii şi formelor. Se mai pot utiliza lentile de contact negre opace.

Persoanele la care creierul suprimă una din cele două imagini din cauza slabei ei calități, folosesc practic un singur ochi, vederea lor în spațiu fiind total compromisă, vederea pe ochiul suprimat degradându-se rapid prin neutilizare. Sunt pacienți cu vedere monoculară, chiar dacă structural cei doi ochi sunt normali .

De ce este importantă vederea in spațiu, vederea binoculara?

Pentru că ea este cea care ne permite o apreciere corectă a spațiului, a obiectelor în mișcare, a câmpului vizual.

Cum se depistează ambliopia?

Printr-un control de rutină care, cu cât este făcut mai repede, cu atât mai multe șanse de recuperare va avea micul pacient, în cazul în care ea este deja instalată sau de prevenire daca nu s-a instalat încă dar medicul constată condiții propice pentru instalarea ei.

Tratamentul de bază constă în purtarea ochelarilor și acoperirea ochiului bun (ocluzie) și stimularea ochiului slab prin exercițiu și se eșalonează și coordonează de către medicul specialist în funcție de gravitatea ambliopiei și de vârsta pacientului. Ocluzia poate fi înlocuită în anumite împrejurări de penalizarea cu atropina (picături). Din păcate, nu există, cu toate progresele fantastice care s-au înregistrat în ultimii ani, o altă metodă care să înlocuiască eficient ocluzia.

Dr.Ramona Bujac,
Medic Specialist Oftalmolog